Mulțumesc revistei Spații Culturale pentru publicarea articolului „Minunata lume nouă - Aldous Huxley 1932 versus Lumea 2020”. Felicitari redacției pentru un cumul de cultură românească amplu!
Minunata lume nouă - Aldous
Huxley 1932 versus Lumea 2020
Distopie sau
utopie... mare mirare de ce poate scorni mintea umană ca viitor umanității...De
la Jocurile foamei la „1984”, de la glaciatiuni apocaliptice la Contagion,
parcă, parcă se întrevede nevoia stringentă de reorganizare, de regândire a
democrațiilor existente, de asigurare forțată a resurselor planetei.
Libertatea, neștiința natalității și a mortalității, spiritualizarea prin
educație, pot fi cauze la defecțiuni posibil fatale. Și atunci sistemul
prevăzut de Huxley automatizează omenirea, pe caste
de la A-E, pe niveluri de știință indusă hipnotic - școli nu mai există -
funcție de necesitățile societății...Epsilonii erau la munca de jos, cu creiere
foarte puțin performante...Lumea se făurește în laboratoare...Groaznic? Poate,
dar de ce nu ar fi o posibilitate, din moment ce a existat holocaustul, nu prea
departe în timp, atâtea războaie criminale, atâtea distrugeri ale unor întregi
culturi și civilizații...Îmi pare o posibilitate verosimilă.
În wiki,
laconic: „Brave New World (în română Minunata lume nouă) este un roman
publicat de Aldous Huxley în anul
1932. Cartea, cu caracterul unei distopii, descrie societatea umană din anul
2.540, când „stabilitatea, pacea și libertatea“ par garantate.
Titlul
romanului a fost asociat în mod ironic cu entuziasta exclamație a Mirandei din
piesa de teatru Furtuna scrisă de William Shakespeare, „O minunată lume nouă în
care trăiesc astfel de oameni”. Scopul romanului este de a prezenta o societate
a viitorului structurată și controlată după principiile sistemului de castă
implementat științific. În această societate, Henry Ford este profetul
respectat, iar producția în serie e considerată principala coordonată a
civilizației. Oamenii sunt creați în eprubete. Sexul are loc împreună cu un
drog euforizant, SOMA, și are doar rolul de a menține stabilitatea socială
printr-o senzație de plăcere și mulțumire într-o lume ajunsă la deplina sa
stabilitate dar și la o totală despiritualizare. Evenimentele descrise în Minunata
lume nouă sunt situate în anul 632 D.F. (după Ford).”
Mici actualizăti după 90 de ani
de la publicare:
-
În
„minunata lume nouă“, stabilitatea socială va fi asigurată în mari laboratoare
de știință erotică cu reproducere artificială și doze zilnice de droguri
calmante și halucinogene – oamenii vor fi gemeni în serii mari, uniformizați
fizic și psihic.
-
În
2020 – Clonarea este legiferată din anii '90. În 2001 Camera Lorzilor, din Marea Britanie, a adoptat legea
care autorizează clonarea embrionului uman în scopuri terapeutice.
-
În„
minunata lume nouă“ nu vor mai exista părinți și copii, reproducerea naturală
va fi ștearsă din istoria umantății considerându-se barbarie, primitivism.
Oamenii vor fi liberi să-și aleagă partenerii de sex, indiferent de număr și
gen, de la cele mai fragede vârste. Sexul este joc și va fi indus asentimental.
-
În 2020 – LGBD - Utilizarea modernă a termenului trimite
la diversitatea IDENTITĂȚII SEXUALE, fiind
folosit pentru oricine care este non-heterosexual și nu exclusiv pentru cei
care sunt lesbiene, gay, bisexuali sau transsexuali. LGBT este atât de prezent
încât a fost adoptat de majoritatea centrelor comunitare LGBT și de către
mass-media. Mișcarea LGBT a fost subiectul numeroaselor conflicte care
gravitează în jurul instituțiilor sociale, și anume familia, căsătoria,
adopția de copii, munca. Campaniile
multidimensionale de natură legală, politică și culturală reflectă dezbaterile
complexe privind relația dintre lege și schimbarea socială care azi este
acceptată și legiferată fără obstacole. Trendul este global ascendent, încă
sunt controverse de natură religioasă, dar deja, începând
cu anul 2011, numeroase țări dezvoltate din Vest au luat în considerare sau au
pus în aplicare legi care limitează sau interzic sprijinul financiar către țări
care îngrădesc drepturile homosexualilor.
-
Societatea
din „minunata lume nouă“ va fi stratificată pe mai multe niveluri de intelect
și de putere fizică. Primii, de nivel A vor avea cele mai multe capacități
cerebrale, destinați posturilor de lideri pe anumite domenii ale civilizației
supreme iar ultimii, Epsilonii vor fi puși la munca de jos, salubritate,
transport, agricultură...
-
În
2020: Este o utopie foarte greu de pus în aplicare, deși de secole sărăcia
versus bogăție stratifică oamenii în toare domeniile: învățământ, cultură,
medicină, turism, hrană, educație, îmbracăminte, spații de locuit etc.
Distanțarea este enormă, extremele fiind de necuprins în orice evaluare. Poate
când guvernul mondial se va înființa, noua ordine va lucra și acest indicator.
-
În
anul 632 DF, nu vor mai exista noțiunile
invenție, creativitate, imaginație, artă, cărțile nu vor mai exista, doar vor fi dispărut de secole. Învățământul se va
induce hipnotic, în timpul somnului, la subiecții gata destinați de la stadiul
de embrioni nivelurilor de la A la E. Fiecare programă de învățământ va conține
noțiunile necesare nivelului programat. Ei vor ieși gata profesionalizați la
vârste fragede și nu vor exista examene, atestate, diplome. Nu vor mai exista
profesori ci doar programele informatice educative. Ele vor acționa prin
sugestie cerebrală formând și judecata și gândirea viitorului adult.
-
În
2020: Pandemia de coronavirus a adus primele măsuri de ordin exterminator
școlii cu prezență fizică...și necesitatea schimbarii radicale a învățământului.
Efectele sunt la început și produc mari nemulțumiri, proteste. Nu-i nimic!
Suntem la începutul aplicării utopiei.
-
În
„minunata lume nouă“, oamenii vor acționa la comandă fără a avea opțiuni
individuale. În eventualitatea unor accidente genetice, indivizii care vor
gândi altfel decât normele civilizației supreme vor fi eliminați sau vor fi
siliți la sinucidere.
-
Este
finalul cărții lui Aldoux Huxley...John fusese crescut într-o rezervație, știa
să scrie și să citească, îl lecturase pe Shakespeare dintr-o carte ferfenițită
și învățase cuvinte și noțiuni din acele vremuri. Privit ca fiind un Sălbatic,
așa și numit de mass-media prezentului, i s-a impus izolarea...John era o
ciudățenie, o fantomă a trecutului numai pentru că avusese o mamă, pe care o
iubise și se îndrăgostise de o fată ( ce nume?! Lenina) și și-ar fi dorit
căsătoria cu ea. Venea dintr-un trecut barbar, era considerat un accident genetic,
trebuia eliminat. S-a sinucis.
-
Dacă
Huxley a scris o utopie, despre o posibilă societate viitoare, unele aplicări
sunt vizibile la nici 100 de ani de la vorbire. Vom vedea, fără conspirații,
fără extinderi, cu resemnarea celor mulți.
Cristina Ștefan, sept 2020
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu